sâmbătă, 15 aprilie 2017

Cum vopsim natural ouăle de Paște


În copilăria mea nu se găsea mereu vopsea pentru ouă, astfel că mama le vopsea cel mai adesea cu coji de ceapă. Am revenit anul trecut la acest bun obicei, sătulă fiind de vopselurile chimice, mai ales fiindca multe dintre ouă se fisurează și vopseaua pătrunde în ele.

Mai vopsisem și cu alte ocazii ouăle cu coji de ceapă, dar m-am documentat puțin referitor la alți coloranți naturali, pentru a lărgi paleta. Am avut succes anul trecut cu următoarele, așa că am repetat experiența cu aceleași vopseluri: coji de ceapă galbenă și roșie, varză roșie, turmeric. Încă nu am găsit un colorant verde eficient. Diferența față de anul trecut a fost culoarea ouălor, anul trecut am avut ouă albe, anul acesta, galbene.

Pasul 1: Curățarea ouălor


Înainte de a le manipula, le curățăm foarte bine în apă călduță cu detergent de vase.

Pasul 2: pregătirea coloranților



La turmeric e simplu, se pun ca. 4 linguri la un litru de apă. Se acoperă ouăle cu apă și se pun la fiert la foc mic.

Jumătate de varză roșie am tăiat-o fâșii, si am pus cu 3/4 din ea în oală sub ouă, iar restul deasupra ouălor.

La fel am procedat cu ceapa roșie și galbenă, mai puțin tăiatul fâșii.


La fiecare oală am adăugat circa 3 linguri de oțet și am lăsat la fiert la foc mic aproximativ jumătate de oră.
După fierbere le-am lăsat la răcit câteva ore bune, până seara (să zicem vreo 6 ore).

Apoi le-am scos la uscat si le-am uns cu ulei.




* Note finale:

  • turmericul trebuie lăsat peste noapte, se prinde încet și sigur
  • nu vă speriați dacă după 30 minute de fierbere ouăle încă nu au prins defel culoare, o vor face după ce încep să se răceasca
  • dacă vreți să obțineți ouă vopsite uniform, ați putea folosi o sită pentru a separa ouăle de coji

Anult trecut, cu ouă albe, ele au arătat așa:





marți, 7 martie 2017

Mic dictionar de eliaseza



Doar așa, ca să vă amuzați și voi, să ne amintim și  noi mai târziu

Chestiile importante

Mamu! - adica mama la modul exclamativ și repetiv. De obicei asta vine cam așa: Mamu, mamumamu, mamu, mamuuuuu!
Tati - e tati, totul clar și precis, tati e de bază
"Va!"/Mimi Cu semnul exclamării, musai. Este vorba despre Eva, cea mai super soră din lume. Din motive neelucidate și Lucas este strigat tot "Va!" Deci toți locuitorii tărâmului de la etaj sunt "Va!"
Lucas mai este uneori și "Üșa"
da/nu - e un copil hotărât, care știe ce vrea. Mai ales când nu.
"dooiiiiii" sau two - unu nu are sens sa fie menționat, e prea puțin, deci direct doi. Doi reprezintă tot ce e mai mult decât unitatea.
bibi/bebi - bebe, copil
Pipa - Pepa Pig. dap, a inceput ...
goi - gol
auf - sus ?! nu știu de unde a învățat germana, nu de la mine
apa - hopa, hopa sus
taitai - la plecare
buf - ceva care cade
iaaaaiiiiii, woooow - exclamații de mirare și bucurie

Părți ale corpului
po/poi/păi - păr sau cap, chestia pe care o pieptănăm și îi punem căciulă

Jucării
chooochooo sau, mai pe românește, ciuciu - trenul. Îi place mult ciuciu, mai ales cel care merge singur, de la Lidl.
brrrm-brrrm - orice cu roți: mașina, camionul, bicicleta, tractorul. Toate bune, roți să fie.

Verbe
nana - nani, o activitate, spre surprinderea mea, îndrăgită, căci nana înseamnă drăgăleală, țilileală și un pat moale și pufos
dai! - Dă-mi!

Obiecte
öșü - șosete; trebuie neapărat scoase înainte de culcare și puse inainte de coborârea din pat
papu - pantofi, papuci
boii - ball (minge), balon, buline

Mâncare
papa - nu cred că mai necesită explicații
mo/moi - măr, mandarină sau generic fruct rotung
ba(m)ba - banană sau baie
"co/coi/coco" - ciocolată. Daaa, recunosc, sunt o mamă denaturată. Câteodată copilul primește ciocolată. Aștept să dați cu pietre.
apa - e bună de băut, dar mai ales la joacă
liap - lapte

Animale
au-au - câinele, desigur
nai - pisica (?!), până ne curând era mia, nu știm etimologia lui nei
muuu - face vaca și orice alt animal asemănător cu vaca (căprioară, cerb, zebră, girafă etc.)
aca - cal, vaca sau carte, în funcție de context.
pii-pii - piupiu, pasăre/pic-pic ploia
piș - pește/fish

duminică, 22 ianuarie 2017

Challenge literar ~ 2017

La inceput de an se poarta challenge-urile. Ce-i drept, in genere lumea lupta cu kilogramele (da, recunosc, fac si eu parte din aceasta categorie), cu promisiuni solemne de a se apuca de sport si viata sanatoasa.

Pentru iubitorii de lectura, si in special pentru cei care utilizeaza platforma Good Reads, este un prilej de voluptoasa placere, aceea de a planifica lista de lecturi pe anul care incepe.

Ca sa condimentez putin provocarea, am alcatuit (nu singura, ci cu frumoase contributii ale fetelor de pe grupul preferat de bookaholice) un challenge versificat, urmand ca lunar sa completez (macar) una din categorii:

Something old,
Something new,
Something black,
Something blue,
Something far,
Something near,
Something lyrical,
Something real,
Something funny,
Something sad,
Something corny,
Something mad!

Se dau asadar 12 provocari la lectura.

Voi ce va doriti sa cititi in 2017?

sâmbătă, 31 decembrie 2016

-hourglass-


A trecut un an frumos, plin, cu bucurii, cu oboseli, cu multă iubire și copilăreală.

De ar fi viața cât un an de zile, aș fi acum în luna lui gustar, probabil. Zile calde și senine, recolte bogate, muncă asiduă. Dar și semnul că zilele urmează a se scurta, căci seara parcă tot mai repede se arată.

De ar fi miez de vară pentru totdeauna, rău nu mi-ar părea, deloc. Nu privesc nici înapoi, nici înainte, snesul vieții mele este viața însăși. Constanta ei reafirmare, înnobilare, înfrumusețare, adorare.

Îmbrățișez cu mintea pe dragii mei care au plecat, totodata cu mâini larg deschise pe dragii mei cei mai dragi. Iar clipa aceasta mă conține pentru totdeauna.

duminică, 5 iunie 2016

Lumea secventelor, prima joaca in doi

In jurul varstei de 10-12 luni, copilul descopera secventele: o actiune, urmata de o alta actiune au o coerenta anume, duc la un rezultat specific. E un pas important pentru intelegerea actiunilor complexe.

Pentru detalii referitoare la acest salt in dezvoltarea copilului, va trimit cu drag la cartea Wonder Weeks, care mie mi-a clarificat multe lucruri, in special in ceea ce priveste insotirea salturilor in dezvoltare de perioade dificile, maraite, plangacioase etc"

De obicei, aceasta achizitie este prima data observabila in joc. Asadar luam joaca in serios, caci e treaba importanta.

La Elias, printre primele secvente foarte clar observabile au fost joaca de-a cucu-bau si joaca cu mingea, primele jocuri in doi.



Arunca mingea si rade. Apoi asteapta sa o arunce partenerul de joaca. Dar nu se limiteaza la mingi. Ieri arunca din scaunul lui inalt de la masa o punguta mototolita, tata o ridica de pe jos si i-o arunca inapoi. Teribil de amuzant joc, nu se mai satura de aceasta noua descoperire. Cepele din camara functioneaza si ele foarte bine ca mingi, se pot arunca, se rostogolesc, ba mai au si cate o frunza verde ce poate fi rontaita.


Desi mama il tot piseaza cu lectura, el prefera sa desfaca lucruri, si scoate de 10 ori una dupa alta cercurile colorate de pe tija de sortare. Mama le tot pune la loc, el - tenace - le scoate, cand una cate una, cand - repede - toate odata.

Sertarele, aaaah, sertarele si dulapurile. Ce frumoase sunt ele si pline de obiecte. Trebuie controlate zilnic, scoase toate obiectele si studiate, rontaite toate cartoanele si hartiile.
Urcatul scarilor in patru labe pe mama o cam streseaza, dar pentru el e distractiv, caci acolo sus sunt dragii lui frati pe care trebuie sa ii viziteze de mai multe ori pe zi.

O jucarie excelenta este si pisica noastra neagra, Ash, numai buna de tras si smotocit. Iar pisica nu pare sa aibe nimic impotriva, suporta cu stoicism sa i se traga blanita, coada, urechile.

Nu ne lasa indiferenti nici ghiveciul mare cu ficus, caruia ii framantam pamantul, iar aloe vera va spune Elias ca este foarte gustoasa, dovada fiind frunzele rontaite binisor.

Si v-am mai scrie despre activitatile noastre, dar avem treaba, fugim la joaca!


duminică, 29 mai 2016

Ce sa faci cu capsunele prea coapte

Te frustreaza cât de repede se înmoaie căpșunele de sezon, chiar ținute în frigider? Și pe mine.

Din ca. 1 kg de căpșune prea moi se poate face smoothie, iaurt cu fructe, înghețată. Sau un foarte bun pandișpan cu jeleu de căpșune.


Căpșunele le-am fiert la foc mic, amestecând din când în când, cu bucurie în gând, cu 100g miere, o bucata de ghimbir si sucul de la jumătate de portocală, până s-a îngroșat și gelatinizat.


Pandișpanul este o rețetă clasică de la mama, azi am învățat-o și pe Eva: se separă 6 ouă, gălbenușurile se mixează bine cu 6 linguri de zahăr, în cazul de față brun. Bonus 1 linguriță de turmeric, pentru o aromă specială si culoare mai intensă. Albușurile se bat cu un praf de sare. Se incorporează ușor prin mișcări rotative de jos în sus în gălbenuș. Se integrează în ploaie 6 linguri de făină. Se pune la copt într-o tavă dreptunghiulară la ca. 160 grade.


Se lasă la răcit pandișpanul și jeleul. Se unge pandișpanul și se ornează cu căpșune mai bune.

Devorați cu plăcere! ;)

duminică, 15 mai 2016

E de 10!

Ultimele saptamani au fost destul de pline pentru noi. De Florii am vizitat bunicii de la Cluj, in plus ne-am reintalnit acolo cu dragii nostri prieteni de la Barcelona. A fost o mare placere sa petrecem timp impreuna, caci ocaziile sunt atat de rare.

Micutii au interactionat si vedem acum inceputurile unei frumoase prietenii, pentru toata viata, asa cum si eu cu Daciana suntem prietene de peste 20 ani, chiar de multi dintre anii astia i-am petrecut departe una de alta.



Ne planificaseram sa vizitam salina de la Turda, insa este contraindicata copiilor sub 2 ani, precum si gravidutelor, asa ca am fost nevoiti sa regandim planul. Am vizitat cateva obiective arhicunoscute din Cluj: centrul, gradina Botanica, muzeul Satului. Mai multe nu am apucat, cu doi copii mici si o graviduta somnoroasa. Important este ca ne-am simtit minunat.

Iar sambata trecuta, in 7 mai, in sfarsit, botezul lui Elias Aron. Am fost anxioasa multa vreme, pentru ca am amanat destul de mult evenimentul, din diverse motive. Elias a plans mult la botez, fiind totul nou pentru el si nu era la mama in brate. Pe cat de linistiti si independenti au fost fratii lui, pe atat este Elias de mamos. Este si un copil hiper-atent la tot ce vede in jur, analitic, curios. Botezul l-a scos complet din zona de confort, insa s-a linistit apoi destul de repede si nu au fost alte repercursiuni, nu a somatizat sperietura, caci am avut grija sa il confortez dupa eveniment. Ii multumim parintelui pentru rabdare si dragoste.



De aproximativ o luna-doua, Elias se deplaseaza foarte bine de-a busilea si merge bine, insa ii lipseste curajul sa dea drumul mainilor de care se tine. Doar de vreo 2-3 ori a mers independent 2-3 pasi, in ultimele 2 saptamani. Joaca s-a modificat si ea: are rabdare chiar si jumatate de ora se se ocupe de jucarii in camera lui, le studiaza, le intoarce pe toate partile. Somnul s-a imbunatatit si el, ziua doarme mult mai bine, de cele mai multe ori 1-1.5 ore.

Tematica cea mai stresanta pentru mine cu Elias este (inca) mancatul: pe la 7 luni manca foaaarte putin solid si nu in fiecare zi. Incet-incet se vad progrese si are zile in care mananca binisor solide, alternand cu zile in care abia ciuguleste. O noua metoda pe care o incerc este sa ii dau mai des cate putin. Ca preferinte culinare in varful topului se afla capsunele si kiwi. Nu refuza in genere smoothie-urile verzi si biscuitii. La pranz incercam diverse combinatii de legume, gatit in diferite feluri, combinatii cu cereale, pseudoereale, paste etc. si ocazional peste.

Fascinatia lui suprema zilele acestea este apa, in special joaca cu un jet de apa curgatoare. Nu se satura sa ii descopere consistenta, se mira de fiecare data ca nu o poate prinde, este materiala, dar totusi nu solida, se vede, dar nu sta, are proprietati stranii si distractive. In fiecare zi trebuie sa avem macar o sesiune de balaceala cu apa.

Din cartea cu animale are preferinte clare pentru pisica si cal. Pisica pentru ca o recunoaste din curte. Nu trece zi sa nu fugarim pisicile, sa nu le mangaiem, sa nu le tragem de blana, iar pisicile suporta cu multa rabdare tratamentul bebelusesc. Cred ca sunt ideale pentru a deprinde blandetea, de fiecare data ii repetam sa faca "draga-draga" usurel, cu grija, sa nu o doara. Pisica suporta, nu pleaca, nu protesteaza. Calul il amuza, pentru ca ne jucam "Hoppe Reiter": un cantecel si joc pentru copii, in care copilul este calaretul pe genunchiul adultului si la anumite versuri adultul se preface ca il scapa. Ii arat uneori si un video pe youtoube al acestui cantaret, unde apare si calul si il distreaza jocul si animalul.

Micul nostru descoperitor isi cucereste lumea in fiecare zi putin mai mult. Ne studiaza vorbele, gesturile, mimica. Studiaza mediul sau si obiectele cu care se intalneste. Azi s-a jucat prima data cu nisip, a trebuit sa pipaie si sa guste pentru o experienta completa. Eva l-a distrat cu baloane de sapun, amuzante minunatii.

Din punct de vedere verbal, a adaugat "tata" in vocabular,  "da" (repeta la nesfarsit, e un adevarat yes-man), "ba" pentru baie (caci, apa, desigur, apa ... este jucaria preferata) si denumeste mancarea si mancatul pleoscaind din gurita. Atunci cand doreste sa pape, insa chiar si doar ca desemnare. Daca se intalneste cu vreo farfurie, o batuceste cu palma si pleoscaie, chiar daca nu are nici cea mai mica intentie de a manca. In traducere, pe limba lui Elias: aici se pune mancare, e pentru mancare.